Nu-mi scapă nimic
Postări
Casa Grădișteanu-Ghica Aflată vis-a vis de Casa Lenș-Vernescu (prezentată anterior), pe colțul Căii Victoriei cu strada Nicolae Iorga, a fost construită de soții Elena și Constantin Grădișteanu. Începută în 1884, după planurile arhitectului Jules Berthet, casa va fi modificată în perioada 1895-1897, când este făcută noua decorație interioară, cu plafoane casetate și pictate, lambriuri, vitralii, scara interioară pe a cărui perete sunt reprezentate mai multe medalioane monocrome. Locuită de către Maria Grădișteanu și soțul ei Scarlat Ghica, iar apoi de către fiul acestora Șerban Ghica, a fost naționalizată în 1948, după 1990 revenind în proprietatea fraților Constantin și Șerban Ghica, astăzi adăpostind sediul Fundației ''Ion Ghica''.
Casa Lenș-Vernescu Astăzi încep prezentarea câtorva case boierești de pe Calea Victoriei, situate foarte aproape una de alta. Prima este Casa Lenș-Vernescu , poate cea mai cunoscută, bucureștenilor cel puțin, ca și sediul Cazino Palace. Trebuie să știm însă, că această casă a fost construită în anul 1821 de către Filip Lenș (1779-1858), vornic, mare vistiernic și logofăt al Dreptății. După moartea sa, casa a adăpostit o cazarmă de infanterie, apoi Ministerul de Război până în anul 1868, când a fost cumpărată de magistratul și politicianul liberal Gheorghe Vernescu (1830-1900). Acesta o restaurează transformând-o în stil occidental, între anii 1887-1889, apelând la serviciile arhitectului Ion Mincu și ale pictorului G.D. Mirea, care în salonul de la etaj a reprezenta...
Casa Emil Lahovary O altă casă-monument istoric, aflată pe strada Gina Patrichi este Casa Emil Lahovary. Construită în stil neogotic francez, între anii 1906-1910, după planurile arhitectului Grigore Cerchez casa are un corp principal și două aripi laterale, între care se formează o curte de onoare în stilul renascentist francez, cu acoperiș mansardat și fațada decorată.
Experimentul Cățelu Este un ansamblu de locuințe minimale colective, format din clădiri parter + etaj, cu garsoniere și apartamente mici cu două camere, ridicate între anii 1955-1957 pentru clasa muncitoare, după planurile arhitectului Tiberiu Niga. Aflat în perimetrul cuprins între străzile Câmpia Libertății (denumită cândva Șoseaua Cățelu), Baba Novac, Șapte Drumuri și Ion Țuculescu, este străbătut de câteva străduțe, ca Doicești sau Fildeșului. În prezent este o zonă liniștită, cu oameni așezați, curți pline de vegetație, care merită vizitată. Din strada Câmpia Libertății, de lângă Biserica Sfântul Ierarh Calinic Titan se poate intra pe una dintre străduțele ce converg spre strada Ion Țuculescu. Și dincolo de această stradă există o zonă...